Papahagi – nici Papă, nici Hagi, doar un demagog

Nu mi-a plăcut niciodată Adrian Papahagi. Întotdeauna mi s-a părut aciuat pe lângă tripleta băse-Boc-Udrea. (Vizual ceva de genul acesta.)

Mă abţin să intru în detalii, deşi cred că am destule argumente.

Aflu însă de o recentă declaraţie a sa, cu care sunt în mare măsură de acord.

Iată teoria mea asupra ciclurilor istorico-morale: efectele devastatoare ale comunismului se văd doar acum, la zeci de ani distanţă. Omul nou, parvenitul fără studii şi moralitate, impostorul, ţoapa (e.g. Udrea, Zgonea, Vanghelie, Ponta etc.) a ajuns dominant. În anii cei mai negri ai comunismului – 50-60 – erau activi încă oamenii din interbelic. În anii 70-90 omul interbelic mai trăia încă, iar cei maturi erau elevii lui. Abia după anii ’90, şi mai ales în anii 2000 s-a impus definitiv omul nou, născut, crescut, educat de alţi oameni noi, în comunism.

La fel în Occident. După război domina o generaţie austeră, morală, conservatoare, creştină, care cunoscuse oroarea şi preţuia cum se cuvine patriotismul, morala, tradiţia. Mai 1968, cu toată agitaţia marxistoidă, comunistoidă, anti-valori, anticreştină, cu toată depravarea şi deconstrucţia aferente, îşi dă abia azi roadele, când soixantehuitarzii de ieri au ajuns sexagenarii care conduc Europa. Graniţa sunt anii ’90, când au ieşit din scenă ultimii lideri născuţi în interbelic, care trăiseră la o vârstă matură războiul şi aveau alt tip de educaţie: Thatcher (1925), Reagan (1911), şi chiar Mitterand (1916), Kohl (1930)”.

Sursa: TheEpochTimes

Apreciez declaraţia. Nu şi demagogia! El s-a trezit să vorbească?!

1. Sunt cu 3 ani mai mare ca el, iar tata e născut cu 4 ani înaintea lui taică-su. Deci aceeaşi generaţie, educaţi de aceeaşi generaţie. Da, aceeaşi generaţie cu Ponta sau Udrea. Sau Ridzi. Sau Funeriu. Asta e, nici mie nu-mi face plăcere să o spun. Dar sigur nu sunt cu generaţia decreţeilor Vanghelie sau Zgonea, generația celor care au făcut Revoluția din 1989, dar care a reușit să scoată în prim-plan mai mult ”șmecherașii” decât oamenii de valoare. Sociologii pot să explice mai bine ca mine de ce, dar intuiți și voi.

2. A intrat în politică în 2010 – consilier al ministrului Teodor Baconsky -, iar doi ani mai târziu era, împreună cu Udrea, unul dintre cei mai aprinși susținători ai lui Băsescu pe perioada suspendării acestuia. Demagogie curată, Coane Fănică! În 2012 a candidat cu probabil cel mai aberant slogan posibil „Forţa mea eşti tu! Femeie romă, lesbiană şi atee„.

La urma urmei, dacă am ajuns să avem un premier plagiator, pucist şi cheguevarist, de ce n-am avea în scurtă vreme o preşedintă romă, lesbiană şi atee„, a scris Papahagi pe pagina sa de Facebook la acea vreme. Prin această postare, se pare că a vrut să-i dea o replică lui Remus Cernea, consilier al premierului Victor Ponta în acel moment, care declrase că: „România va fi cu adevărat liberă şi democratică atunci când va avea preşedinte o femeie romă, lesbiană şi atee„.

A pierdut și vroia să schimbe legea, să se judece cu cineva, era greu de digerat eșecul. O altă mizerie – când i-a șoptit tot Elenei Udrea să spună de Ponta și Antonescu că sunt ”SIDA și cancerul”, dar aceasta a preferat expresia ”tusea și junghiul” șoptită de Baconsky (vezi aici, dacă ai uitat). De fapt prietenia Papahagi – Baconsky este una firească în condițiile în care amândoi au același nivel de bun-simț: zero barat. Firesc, doar sunt ”copiii” lui băsescu.

3. Întotdeauna pozează în posturi foarte elitiste. (Putem spune firesc, pentru că se adresa electoratul băsist, care ”pune botul” ușor la nunanțele superficiale.) Probabil și datorită faptului că, având studii și în România, dar și în străinătate, își imaginează că este superior. Probabil mai țineți minte când i-a spus cu nesimțire totală profesorului universitar Vlad Nistor: ”Am auzit că sunteţi profesor. Aţi studiat ca mine la Sorbona? Aţi trimis studii ca mine la Sorbona?” (link aici, dacă ai uitat). Nu contest valoarea sa profesională – chiar nu mă interesează! – , ci valorile sale umane de joasă speță. Studiile îți pot deschide mintea, crea numeroase oportunități, dar drumul ți-l alegi singur.

Mă opresc aici, dacă îmi mai amintesc ceva, sigur am nevoie de un antivomitiv…

3 gânduri despre &8222;Papahagi – nici Papă, nici Hagi, doar un demagog&8221;

  1. serbanfl zice:

    Și asocierea ideilor general acceptabile cu un amalgam de personaje intră în categoria tehnicilor ipocrit – persuasive.
    Eu mă întreb unde o fi dispărut siamezul lui Papahagi – Th.Paleologu, zis Pleașcă?!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s