Mircea Diaconu ne-a dat aripi. Știm ce să facem cu ele?

Fiecare popor are părțile sale bune, dar și cele rele. Nu există popor bun sau popor rău, ci doar oameni buni și oameni răi. Poate ponderile să varieze și să ne facă să gândim diferit. În esență, toți suntem întâi de toate oameni.

De mulți ani mă întreb ce are nația asta a noastră în esența ei de o trage parcă mereu în jos? Deși îmi pare evident că trendul plaiurilor mioritice este într-un continuu regres de la Burebista încoace, nu discut aici de scara istoriei. 40 de ani ai mei sunt mai puțin de 2% din perioada trecută de la Burebista, infim pentru a putea trage o concluzie. Însă, din ceea ce am citit, atunci când ajungem la judecata de apoi suntem judecați și după păcatele de neam, nu numai după cele personale. Poate fi aceasta un argument real pentru demența societății românești actuale? Nu știu, dar nu accept ideea religioasă că primim ceea ce merităm. Pe logica asta ar însemna că îl merităm pe patriarhul Daniel, care ”reușit” să decredibilizeze instituția bisericii la cote incredibile. Asta fără a pomeni de băsescu și alți agarici. Chiar merităm, noi în ansamblu, să avem în frunte asemenea specimene?!

Deși dezaprob vehement generalitățile ieftine și sfertodocte de tipul ”românul e prost”, ”românul e hoț”, ”ăștia suntem, atât putem”, deseori îmi amintesc de o expresie a bunicii unui prieten de-al meu: ”românul este făcut dintr-o curvă și un hoț”. Prima oară când am auzit aceste vorbe, am sărit în sus și am început și eu cu ”nu suntem toți așa, eu împreună cu familia și prietenii mei nu suntem așa, etc.”. Cu timpul cred că am înțeles că se apropia de adevăr, referirile la hoție și curvăsărie nu trebuie luate mot-a-mot, ci în ceea ce privește caracterul. Pentru că așa cum putem vedeam în viața de zi cu zi, mai mereu în cadrul unui grup de români găsești că s-a aciuat un individ dubios care la un moment va trăda. Pentru bani sau alte avantaje lumești, trecătoare. Să îi fie lui bine, pe restul îi bagă în mă-sa. Ultimele șase secole din cele douăzeci de care vorbim (30% este un interval mai mult decât relevant!) au reprezentat – prin modul în care s-a ajuns la conducerea țărilor române – cel mai bun exemplu posibil. Și e valabil și astăzi, doar că Înalta Poartă nu mai e la Istanbul, ci la Washington și Bruxelles.

Cu ce diferă susținerea acordată de tuci unui voievod și reticența sultanului de a-l schimba față de vremurile de astăzi? Cu nimic. Nu mai e vorba de birul în aur, ci de contracte de milioane și miliarde de dolari sau euro. Și ca să nu emiți pretenții la un loc mai bun, apar și datoriile care te fac sclav, e drept ușor îndulcite de senzația că stai la aceeași masă. Diferența este că ei mănâncă icre negre gratis din sturionii râurilor tale, tu le mănânci pe bani grei, că sunt de import!

Ne place – sau ni se induce – ideea că asta este viața dacă ești o țară mică. Țară mică, mese puține…vorba regretatului Dinică. Ei bine, nu e vorba de o conspirație mondială îndreptată asupra României, ci de prostia noastră națională care se numește trădare! Dovada că se poate și altfel este Polonia, exemplul meu favorit. Celor care cred că o diferența o face populația dublă, le spun că și Bulgaria, care are populația la jumătate din România, stă mai bine la multe capitole decât România (litoral, infrastructură, etc.).

Ca și celelalte popoare latine, și românul e tare în gură când vine vorba de sentimentele naționale. De aici și ideea că am fi naționaliști, iar asta spusă mereu de parcă ar fi un cuvânt cu conotații exclusiv negative. Dar de murit au murit mereu ”proștii”…erau proști doar prin prisma ideii că au fost capabili mereu, necondiționat, de sacrificiu pentru țară. Dragostea, fie ea și de țară, nu poate fi altfel decât necondiționată. Au murit atacând la baionetă pe vremea când mitraliera era deja inventată, iar artileria era la apogeu. Astăzi au de ales: mor de foame sau de durerea că șterg la fund un conte italian în timp ce copiii lor devin depresivi acasă…

România este astăzi împărțită între căpșunari și cei rămași în țară să construiască viitorul României, iar aceștia între cei care lucrează la instituții private și bugetari. Între băsiștii cre se cred occidentali și pesediștii considerați comuniști apropiați Moscovei. De parcă mai poate crede cineva în ziua de astăzi că în România ar mai putea reveni comunismul…trebuie să fi incapabil să fi înțeles ceva din istorie, din politică, din mersul lumii în ziua de astăzi ca să își mai poți pune problema astfel. Societatea e complet scindată ca la un meci Steaua – Dinamo. Sunt tot mai mulţi cei care acceptă faptul că nu sunt deţinătorii adevărului absolut, că toate partidele politice au retarzii lor, acceptaţi deseori doar pentru că aduc bani. Nu se mai face diferenţa între corupţie şi furt pe faţă, între compromis pentru bani şi compromis pentru interesul naţional. Nu se mai face diferenţa între modul în care am trăit într-un regim sau altul, cine a luat cele mai bune decizii economice şi cele mai proaste, cine a privatizat cu succes şi cine fantomatic, etc. Totul e rău, toţi sunt hoţi, nimic nu e bine, fiecare e personaj de scenariu, nimic nu e în regulă.

Chiar aşa?! Nu, lucrurile nu sunt chiar așa, deși trendul ne poate face să credem că peste încă 25 de ani lucrurile vor fi de o asemenea manieră.

Viața noastră se poate schimba. Ține de noi. A dovedit-o Mircea Diaconu, care a învins nu doar o ANI – instituție cretină a statului creată pe două legi complet idioate girate de Iliescu și Băsescu -, ci și un sistem idiot pe care am fost ”ajutați” să ni-l creăm tocmai pentru a nu scoate capul. Reușita lui Mircea Diaconu nu este o bătălie câștigată din întâmplare, ci speranța că se poate schimba ceva radical. Este antiteza a ceea ce numea în 2005 Octavian Paler ”Alianța D.A. nu a compromis speranța, ci au compromis ideea de speranță!”.

Dacă luăm în calcul prezența superioară la vot față de europarlamentarele trecute, devine evident că aceia care au venit în plus de această dată au votat în bună parte cu Mircea Diaconu. Cine crede că marele artist este doar o păpușă manipulată, este fie un om bolmav de scenarită, fie un un individ care se crede anticomunist, dar care este incapabil să depășească perioada comunistă în care s-a format.

Felicitări lui Mircea Diaconu, în mod special pentru speranța care a scos-o din cutia Pandorei.

P.S. Articol inspirat de FB, unde un fost ”prieten” de pe FB  m-a șters din lista de prieteni după ce am criticat mișto-ul ieftin pe care l-a folosit spunând ”Mircea Diaconu, acest Ronald Reagan al României”.

2 gânduri despre &8222;Mircea Diaconu ne-a dat aripi. Știm ce să facem cu ele?&8221;

  1. Haidi bre, dă-o naiba de treabă🙂 Dacă Mircea EBA Diaconu se baza doar pe forțele sale nu intra în Parlamentul European. Ca și la EBA a fost normă de voturi pe secție. Trebuia să scoată 4%. Ce este peste e o combinație de „să fie că nu se știe” și entuziasm popular greșit. Deci, maxim 2%,

    Și tu mă faci pe mine naiv🙂

  2. Mihnea Graur zice:

    Ideea asta e o aberație de manipulare tipic băsistă pe principiul ”dacă așa am făcut noi cu EBA, sigur așa au făcut ei cu MD”. Că PSD l-a susținut tacit, e însă o altă treabă. N-o lua și tu ca Dâncu pe ideea că a fost experiment PSD de laborator. Mai interesant este că Dâncu spune că au fost 70 mii de voturi anulate pt că au pus unii ștampila și pe MD, și pe PSD. Ponta le estimează la 200 mii, dar cred că exagerează pentru că anulatele au fost cu totul 345 mii. Nu știu staticile alegerilor anterioare, dar e clar că trendul celor care se duc să își anuleze singuri votul este în creștere.
    Pe de altă parte, ține cont că MD a fost ales în orașele mari – de fapt în București a avut cam 20% pondere din toate voturile pe care le-a luat. Plus că dacă a strâns rapid 100 mii de semnături, vrei să zici că e imposibil să ia 400 mii de voturi?!

    Fiecare cu naivitățile lui!🙂

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s