Lumea bancară

Criză economică mondială, pornită – după cum bine se știe – încă din 2007 (criza subprime), dar conștientizată la nivel global abia un an mai târziu, în septembrie 2008, când a avut loc spectaculoasa prăbușire a Lehman Brothers și multor altor nume mari din industria financiară le-a trecut glonțul pe la ureche. Deși sistemul bancar global nu a avut schimbări semnificative, viața și evoluția băncilor s-a schimbat semnificativ: încrederea în bănci nu se mai măsoară exclusiv în termeni financiari (total active, profit, etc.), ci și din punct de vedere al imaginii, al puterii de a oferi încredere, al brand-ului.

Brandirectory – o foarte cunoscută agenție britanică de brand rating – a publicat la începutul acestui an topurile pentru anul 2011. La nivel global, pe primul loc se află Google cu o valoare a brand-ului de 44,4 miliarde USD (locul 2 în 2010), urmat de Microsoft (locul 5 în 2010) și Walmart (locul 1 în 2010). Singurele bănci aflate în top 10 sunt Bank of America pe locul 6 (30,6 mld. USD) și Wells Fargo pe locul 9 (28,9 mld. USD).

Câteva aspecte statistice interesante:

  • în primele 10 poziții o singură companie din afara SUA: Vodafone (Marea Britanie);
  • valoarea totală a mărcilor americane reprezintă peste 1.300 de miliarde USD reprezentând 40% din total, în timp ce valoarea mărcilor din Uniunea Europeană este de 975 mld. USD (30%). Mărcile nipone au o valoare de 324 mld. USD (10% în total, locul 2 pe națiuni!), peste cele ale BRIC de  275 mld. USD (8% din total);
  • General Electric este pe locul 6 al valorii brand-ului, dar se menține pe primul loc în lume, deși capitalizarea sa pe piață este de peste 475 mld. USD.

Dar să revenim la bănci: locul pe care o bancă îl ocupă într-un top (indiferent de criteriile topului) este direct dependent de valoarea activelor și de notorietatea băncii pe piață. Cele două aspecte sunt interdependente și, mai mult decât atât, este evident că o scădere semnificativă a unuia dintre cele două elemente aduce cu sine riscuri imense, în actuala conjunctură mondială punându-se chiar problema supraviețuirii.

Valoare brand

 

Valoarea totală a brand-urilor bancare din The BrandFinance® Banking 500 a crescut în 2011 cu aproximativ 139 mld. USD, 78% din câștigul total fiind aferent băncilor de pe primele 100 de locuri, conform autoriilor studiului. Creșterea nu este atât de spectaculoasă pe cât pare, în 2010 s-a înregistrat un declin de 209 mld. USD, din care 84% datorat primelor 100 locuri.

Evoluția mărcilor a fost însă diferită datorită condițiilor diferite din mediul economic din SUA, Uniunea Europeană, Japonia sau China. SUA, care a reușit o restructurare mai rapidă și mai naturală prin sute de bănci care au dat faliment, a avut un an 2011 mult mai bun decât conservatoarea Europă tot mai mult presată de criza datoriilor și de lipsa unor soluții pe termen lung. Aceasta a condus la creșterea cu cinci a numărului de bănci americane prezente în top, în timp băncile europene au scăzut …tot cu cinci.

De altfel, SUA este prezentă cu patru bănci în top (Bank of America si Wells Fargo pe primele două locuri, Chase pe 5 și Citi pe 9), Marea Britanie cu două bănci (HSBC loc 3 și Barclays loc 7), China de asemenea cu două bănci (ICBC loc 8, China Construction Bank loc 10).

Topul este completat de Santander, care ocupă locul 4 (singura bancă din zona euro prezentă în primele zece mărci pe plan mondial este una spaniolă!) și de Bradesco – banca braziliană de pe locul 6 având așadar cel mai valoros brand dintre țările BRIC.

Brandirectory consideră că cea mai spectaculoasă creștere a valorii de brad a avut-o tot o bancă braziliană, Itaú, ca urmare a achiziției și rebranduirii Unibanco (altă bancă braziliană).

Dintre băncile care au subsidiare în România, remarc prezența Societe Generale pe locul 24 (valoarea mărcii 8,1 mld. USD), Unicredit loc 30 (6,6 mld. USD), Erste loc 41 (4,3 mld. USD) și Raiffeisen loc 68 (2,5 mld. USD). Desigur, la nivel național situația este cu totul alta, notorietatea CEC fiind uriașă și valorând enorm.

…și valoare active…

Topul mondial al băncilor din punct de vedere al activelor totale este însă mult diferit. Firesc, intervin în ecuație o multitudine de factori, printre care segmentul pe care acționează cu precădere (retail, investiții, etc.), influența crizei asupra evoluției din ultimii ani (de la criza subprime din SUA până la criza datoriilor suverane din Europa), precum și consolidarea pozițiilor financiare prin fuziuni, preluări, etc.

Așa se face că topul primelor 10 bănci (conform site-ului relbanks.com), arată astfel:

Loc

Banca

Active

(mld. USD)

Tara

Data

1

BNP Paribas

2,792.10

France

30.06.2011

2

HSBC Holdings

2,690.90

UK

30.06.2011

3

Deutsche Bank

2,681.30

Germany

30.06.2011

4

Mitsubishi UFJ Financial Group

2,479.50

Japan

30.03.2011

5

Barclays PLC

2,395.30

UK

30.06.2011

6

Royal Bank of Scotland Group

2,319.90

UK

30.06.2011

7

Industrial & Commercial Bank of China

2,304.40

China

30.06.2011

8

Bank of America

2,264.40

US

30.06.2011

9

JPMorgan Chase

2,246.80

US

30.06.2011

10

Credit Agricole SA

2,236.80

France

30.03.2011

Sunt sesizabile două diferențe majore față de topul Brandirectory:

– diferențele valorice în structura primelor locuri sunt mult mai mici: 25% variație între prima poziție 1 și cea de a zecea, față de 80% în cazul brand-urilor;

– 6 bănci europene (3 bănci din zona euro, 3 din Marea Britanie), două din SUA și cîte una din Japonia și China.

…sau siguranță și prudență?

 Din nou ne vom raporta la un top, este vorba de topul 50 al celor mai sigure bănci din lume întocmit de revista Global Finance. Pentru ca o bancă să fie eligibilă s intre în top trebuie să fie în primele 500 de bănci din lume din punct de vedere al activelor și să fi primit ratinguri de la cel puțin două dintre cele trei agenții: Moody’s, S&P și Fitch.

Binențeles că a treia părere diferă la rândul ei de celelalte două. Pe primul loc se află banca germană KfW fondată în 1948 având scop reconstrucția Germaniei și coordonarea fondurilor Planului Marshall; banca are capital integral de stat (sic! parcă vorbeam ceva de CEC mai devreme!). În continuare aflăm tot bănci de stat, pe locul doi este Caisse des Dépôts et Consignations din Franța (da, tot un fel de CEC!), iar pe trei Bank Nederlandse Gemeenten din Olanda. Primul nume important îl regăsim abia pe locul 10, este vorba de spaniolii de la Santander, în timp ce BNP Paribas și HSBC se află pe locurile 15 și respectiv 16.

De remarcat că în primele 10 poziții sunt ocupate exclusiv de bănci europene, în timp ce SUA are doar șase bănci în top – BNY Mellon pe locul 24 este prima prezență americană în top. Un alt aspect interesant este reprezentat de prezența în clasament a două bănci arabe: National Bank of Abu Dhabi (loc 46) și National Bank of Kuweit (loc 47).

Statele BRIC sunt prezente în acest top doar cu două bănci chineze: China Development Bank (loc 38) și Agricultural Development Bank (loc 42).

În concluzie se ridică firesc întrebarea: ce legătură este între aceste topuri? Ar fi la îndemână să spunem că niciuna sau să ne pierdem într-un lung lanț de dezbateri privind criterii, iar fondul problemei să pice în derizoriu. În realitate răspunsul este simplu: ne aflăm în plină schimbare și, cum apele nu s-au limpezit, este dificil să lipim etichete și să dăm verdicte.

În studiul intitulat ”Banking in 2050”, PricewaterhouseCoopers anticipa în anul 2007 că piața bancară internă a Chinei o va depăși pe cea din SUA în 2043. În 2011 același PwC a revizuit proiecția scăzând-o la orizontul anului 2023. De asemenea, au mai fost modificate și alte previziuni: piața E7 (China, India, Brazilia,Rusia, Mexic, Indonesia, Turcia) o va depăși pe cea a G7 (SUA, Japonia, Germania, Marea Britanie, Franta, Italia, Canada) în 2036 (față de 2046 cum se anticipa în studiul precedent), India va depăși Japonia în 2033 (2041 în studiul precedent), etc.

Sigur, factorii de influență se pot schimba oricând, generând pe termen scurt sau mediu o evoluție contradictorie. Totuși, trendul are o direcție clară, indiferent dacă va continua să se accelereze sau, dimpotrivă, să decelereze. Lumea se schimbă, inclusiv lumea bancară.

2 gânduri despre &8222;Lumea bancară&8221;

  1. serbanfl zice:

    Buna idee!
    Am o nedumerire – de ce lipsesc bancile arabe ?!
    Chiar nu exista nici o baca araba care sa aiba active de cca 2300 mild.$?
    Cumva nu apar pentru ca au un sistem de finantare a afacerilor total diferit?

  2. Mihnea Graur zice:

    Eu nu înţeleg ce te aşteptai…au scos bani grei in ultimile două decenii şi te aştepţi să fie printre primii?! Să fim serioşi!
    National Bank of Abu Dhabi are active de 67 miliarde USD. Binenţeles că e în top 500 branduri, dar la active e departe.

    Cât despre sistemul bancar arab, chiar dacă sunt diferenţe, nu stiu exact despre ce e vorba. Dar nu cred că de acolo e problema. Oricum, dacă nu ştim diferenţele, nu prea avem ce spune🙂

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s