O construcție nesfârșită … Topul filmelor!

Unul dintre marile avantaje pe care le ai când îți faci blog este faptul că te poți folosi de el să împărtășești celor dragi și apropiați bucuria întâlnirii cu o carte sau un film. Sigur, mult mai interesantă este discuția personală, față în față, dar când timpul zboară …este bună și această soluție, în special când vine vorba de cea de-a șaptea artă.

Pe la începuturile acestui blog am realizat un top 10 al filmelor de suflet și mi-am propus un top 100 al filmelor care, din punctul meu de vedere, nu ai voie să le ratezi într-o viață.  Ceva gen Top 250 de pe IMDB. Am realizat încă din start că impedimentul principal nu este nici să extragi 100 de filme, nici să le ordonezi, ci însăși faptul că nu am văzut o mulțime de filme care se pot califica în acest top, ca să nu mai spun de cele văzute acum 20-30 de ani. Este vorba în special de filmele făcute înainte de al doilea război mondial. Găsești pe peste tot Chaplin, mai greu filmele Fraților Marx sau Metropolis, Nosferatu ori Pe aripile vântului, dar slabe speranțe să prinzi Nimic nou pe frontul de vest, M sau Mecanicul (cel al lui Buster Keaton). Nu știu care mai este situația în prezent, dar pe vremuri, când aveam abonament la Cinematecă, aceste filme rulau rar și deseori la ore imposibile, de cele mai multe ori cu sala aproape goală. O altă piedică este faptul că am ratat – din Dumnezeu știe ce motive – și o parte dintre capodoperele ultimelor decenii. De la Taxi Driver la American History X, de la Se7ven la Thelma & Louise. Unii chiar o să înjure, o să închidă pagina de net și o să-și scuipe în sân numai după aceste 4 titluri, neînțelegând ce top se poate face ignorând asemenea titluri de Oscar. 🙂

Nu e chiar  așa. Deși mă gândeam că este o condiție sine qua non să adaug și o listă cu filmele încă „nevăzute” care le știu doar din jumătăți, cronici sau numai din trailere, premiile sau faima unui film nu reprezintă garații, ci doar îndemnuri. Să exemplific. Premiile Oscar din 1975. La categoria cel mai bun film lupta s-a dat între Nașul II (prima oară în istoria premiilor când câștigător este o continuare), Chinatown, The Towering  Inferno, The Conversation și Lenny. Dacă nu cunoști exact situația, te întrebi dacă la categoria cel mai bun actor a câștigat Al Pacino, Jack Nicholson, Steve McQueen, Gene Hackman sau Dustin Hoffman. Nici vorbă. În primul rând că Steve McQueen și Gene Hackman nu nominalizații, ci Albert Finley (într-adevăr, prestație excelentă în Crima din Orient Express) și Art Carney, care a și câștigat premiul pentru rolul din Harry & Tonto. Habar nu am de filmul ăsta. Nu cunosc pe nimeni care să-mi fi lăudat acest film, de fapt cred că nu cunosc pe nimeni care să-l fi văzut vreodată și, deși de-a lungul vremii au fost  mii de filme salvate de un actor în formă maximă,  totuși, nu pot să cred că celelalte 4 prestații geniale  din 4 capodopere cinematografice au fost mai slabe ca cea a unui actor bun într-un film mediocru.

Suficient acest intermezzo, ideile și dilemele mi-au fost înțelese. Când mă gândesc că Chaplin a luat doar un Oscar pentru întreaga activitate și altul pentru muzica din Luminile rampei, Fellini doar pentru întreaga activitate, iar Antonioni nimic…îmi vine în minte un banc vechi „Care este sărbătoarea națională a eveilor? Premiile Oscar!”

……………………………………………………………

Au trecut vreo două săptămâni de când am început să scriu acest articol și l-am salvat la ciorne în ideea că e ceva de lucru la un top și cam o oră pe seară e puțin, iar mai mul nu am avut timp.  Totuși, când am pus pe hârtie doar capodoperele care mi-au venit în minte, am ajuns pe la 180-190 și mi-am dat seama că nu aș șterge nici măcar un singur titlu. În fond, acest top îl fac în primul rând pentru mine și nu numai, doar cu asta am și început… Normal, m-am gândit la un top 250, ca cel de pe IMDB de care pomeneam mai sus și răsfoindu-l mi-am propus să văd cât mai multe filme – în general vechi – pe care le-am ratat, precum Sunset Bulevard, The African Queen, It’s a Wonderfull Life, Mr. Smith Goes To Washington, Rear Window sau Rope.

Da, acesta a fost unul dintre marile bucurii, l-am redescoperit pe James Stewart. A jucat atât de bine în Vertigo, încât pur și simplu am „uitat” de alte mari roluri și am mai completat din ceea ce nu văzusem. Recunosc că a fost un efort de timp, dar chiar merită.

Deocamdată vizionez filme bune, cam două din trei au și ajuns în top. La 250 promit că mă opresc să fac o pauză și să-l împărtășesc cu voi, dar am înțeles că nu se poate opri acolo.

Mai multe nu am ce să spun, mi-e sufletul plin de lumina reflectoarelor și chiar mai mult decât atât!

Reclame

5 gânduri despre &8222;O construcție nesfârșită … Topul filmelor!&8221;

  1. serbanfl zice:

    Bine faci ca iti cauti cai de refulare a stresului zilnic. Chiar luate separat, scrisul si vizionarea filmelor (bune!), sunt antidoturi certe, dar luate impreuna … . Succes!
    Sper ca, desi nu ai pomenit in postarea aceasta, nu vei sarii peste filmul sovietic si rusesc.
    Nu au actori extraordinari, dar au scenaristi si regizori de prima mana si chiar geniali.

  2. Mihnea Graur zice:

    N-am uitat de ruși, dar să fiu sincer am pus doar Gara pentru doi din cele vechi și Admiral din cele noi. Călăuza cred că merită, dar recunosc că nu l-am înțeles cu totul, așa că mai deliberez…

  3. serbanfl zice:

    Poate „Andrei Rubliov”, poate „Si Viata si Dragoste si …”
    In alta idee: ai (re)vazut vineri(18 feb.) „Agonie si extaz”? Il ai pe lista?

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s