Leul în iarnă

Sezonul toamnă-iarnă nu a început favorabil pentru leu. Evoluţia monedei naţionale în această lună a trezit vii controverse în toate sectoarele economiei. Un deceniu şi jumătate am fost obişnuiţi cu evoluţia descrescătoare leului, iar în ultimii trei ani – şi cu creşterea sa. Urmează pasul al treilea: obişnuinţa cu variaţiile normale ale monedei naţionale.

Evoluţiile recente

Leul nu poate fi nici mai puternic, nici mai slab economia naţională, ci este pur şi simplu expresia acesteia. Cunoaştem motivele evoluţiei monedei naţionale pentru fiecare din anii trecuţi.

Pentru 2007 situaţia se prezintă diferit. Din ianuarie până în iulie leul a avut o evoluţie aproape liniară, apreciindu-se lună de lună atât în raport de euro, cât şi de dolar. Pe primele şapte luni leul a crescut cu 8,3% in raport de euro şi 14% faţă de dolar.

Privind prin prisma mediilor lunare, se observă creşteri de până la 2,87% în raport de euro şi 5,01% în raport de dolar, ambele în luna iulie. Luna august a anulat practic luna precedentă, cursul mediu al leului scăzând cu 2,87% şi respectiv 3,61%.

Tendinţa se continuă şi în cursul lunii septembrie, media pe primele trei săptămâni indicând scăderi de 3,5% la euro şi 2% la dolar. BNR intervine atrăgând într-o singură zi (24 septembrie) integral oferta băncilor peste 4,8 miliarde lei în depozite cu scadenţa la 2 săptămâni la o dobândă fixă anuală de 7%, adică exact dobânda de politică monetară.

Cursul de schimb din septembrie este de fapt la un nivel similar cu cel al începutului de an, dar percepţia generală este de depreciere a leului. Nu trebuie scăpat din vedere esenţialul: normalitatea variaţiei monedei naţionale.

Dolarul continuă să scadă atingând „maximul istoric” de 1,4129 în raport cu moneda unică europeană. În acest context, speculatorii sunt interasaţi de monedele emergente, inclusiv leul, ceea ce crează premizele unui reviriment al monedei naţionale.

Evoluţia viitoare

Privind pe un orizont de timp mediu de 2-3 ani, este de aşteptat ca leul să îşi continue creşterea. Datorită diversităţii factorilor de influenţă – criza financiară de pe pieţele internaţionale, capitalurile speculative, specificul cererii de valută din toamnă, ţinta de inflaţie şi numărul restrâns de pârghii pe care Banca Naţională le (mai) are la dispoziţie pentru frânarea inflaţiei, etc. – este greu de previzionat evoluţia pe termen scurt. Părerile avizate emise recent demonstrează aceasta. Mugur Isărescu cataloga evoluţia leului ca fiind puţin previzibilă, declaraţie şi cu scopul evident de limitare a specualţiilor. Andreas Teichl, preşedintele Erste Bank, avansa ideea că în acest an leul se va deprecia. Comisia Naţională de Prognoză anticipează modificarea ratei de schimb pentru ultimele două luni ale anului curent până la 3,3175 şi respectiv 3,3183 lei/euro.

Indiferent de tendinţa pe care o va manifesta rata de schimb RON/EURO şi RON/USD, amplitudinea variaţiei nu va fi una spectaculoasă. Cu atât mai mult cu cât cursul de schimb influenţează inflaţia, iar declaraţiile oficialilor BNR relevă clar intenţia de atingere a ţintei inflaţiei sau, cel mult, o abatere rezonabilă. Mai probabil – a doua variantă.

Reacţia BNR

În şedinţa din 26 septembrie 2007, Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României a hotărât:

Ø Menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7,0 la sută pe an;

Ø Exercitarea prin intermediul operaţiunilor de piaţă a unui control ferm al lichidităţii de pe pieţele financiare în vederea întăririi rolului de semnal al dobânzii de politică monetară şi reducerii volatilităţii dobânzilor pieţei interbancare;

Ø Menţinerea nivelului actual al ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

BNR va monitoriza vigilent evoluţiile indicatorilor macroeconomici, pe plan intern şi internaţional, şi perspectivele acestora astfel încât prin adecvarea instrumentelor sale să asigure atingerea într-o manieră sustenabilă a obiectivelor de dezinflaţie pe termen mediu şi consolidarea procesului de convergenţă cu Uniunea Europeană.

Banca Naţională nu s-a grăbit, aşteptând data la care era fixat Consiliul de Administraţie, în zilele premergătoare băncile şi-au mai îndulcit glasurile, având atitudini mai moderate faţă de cele precedente în declaraţiile referitoare la dobânda de politică monetară şi rezervele minime obligatorii.

Băncile au ţinut cont de evenimentele ultimilor luni, în care criza de lichiditate pe plan mondial a cutremurat mai multe instituţii de credit europene şi nu numai.

Deasemenea s-a avut în vedere recentele norme de creditare care au permis ridicarea gradul de îndatorare. Aceasta, coroborată cu recentele creşteri ale dobânzilor la euro, vor provoca dificultăţi în achitarea creditelor contractate în moneda unică europeană.

Iar acest aspect nu este singurul care va apăsa pe umerii populaţiei. Inflaţia se va resimţi în aceasta toamnă şi pe parcursul iernii, fiind decisiv influenţată de secetă şi de majorarea preţului la gazele naturale din import cu 3,7%. Atenţie la evoluţia viitoare a preţului la petrol pe plan mondial, acesta poate aduce surprize neplăcute şi importante.

Guvernatorul Mugur Isărescu reclama dinamica salariilor superioară ritmului de creştere a productivităţii muncii. Se reia una dintre cele mai vechi şi mai simple probleme, dar care nu îşi regăsesc un răspuns corect în economia naţională. Afirmaţia vine în contextul presiunii salariaţilor din învăţământ şi a demarării negocierilor patronat-sindicate.

Dar nu sunt amintite măsurile de creştere a pensiilor. Este limpede că va exista un impact în acest sens, motivaţia neincluderii acestuia nu poate fi pusă din păcate decât pe argumente politice. Este imperios necesar ca Guvernul Tăriceanu să îşi continue activitatea de protecţie socială şi nu doar faţă de pensionari şi profesori. Se impune însă ca fenomenul să aibă loc progresiv, nu exponenţial. Resursele financiare trebuie să aibă ca ţintă şi investiţiile în infrastructură, altfel ritmul de creştere a economiei va fi în continuare frânat în anii şi deceniul ce urmează.


Prognoze pentru 2008

Comisia Naţională de Prognoză a elaborat în septembrie proiecţia principalilor indicatori economici pentru anul 2008. Indicatorii trebuie judecaţi cu rezerve având în vedere că în acest moment Guvernul Tăriceanu pare a fi mai puţin preocupat de bugetul anului viitor şi mai interesat de soarta cabinetului care va fi decisa în 3 octombrie, când moţiunea „1000 de zile de haos – Sfârşitul guvernării de dreapta” va fi dezbătută şi votată.Previziunea CNP anticipează un curs mediu de 3,3 lei/euro pentru anul curent şi 3,18 lei/euro pentru 2008, aşadar o apreciere de aproape 10%. În ceea ce priveşte evoluţia inflaţiei, documentul prognozează pentru ultimele 3 luni ale anului rate de 0,4%, 0,55% şi 0,3% (lună/lună anterioară), ajungându-se la o inflaţie anuală pe 2007 de 4,5%, anul viitor urmând să coboare până la 3,8%.

La fel de optimistă este şi proiecţia altor indicatori macroeconomici anuali pentru 2007-2008, inclusiv creştere PIB de 6,1% şi 6,5%. Deasemenea, dacă pentru 2007 se spune că exporturile vor fi în creştere cu 15,3% faţă de 2006, iar importurile cu 26,3%, pentru 2008 situaţia se prezintă în raportul CNP astfel: 17,1% creştere exporturi şi 18,1% pentru importuri. Pe de o parte încetinirea ritmului de creştere a importurilor pare roz, dar în situaţia actuală un punct procentual peste nivelul exporturilor este de fapt agravant. Creşterea producţiei interne poate limita importurile, dar numai pentru anumite produse, creşterea salariilor încurajând în continuare unele importuri (autoturisme, electrocasnice, etc.).

Exporturile sunt încă „stresate” de evoluţia cursului de schimb, au şi recunoscut-o afirmând că scăderea leului în raport de moneda europeană din august-septembrie a fost o „gură de oxigen”. Se ştie foarte bine că a trecut vremea „primei de export” plătite prin intermediul cursului de schimb.

Există zvonul conform căruia BNR şi Ministerul Economiei şi Finanţelor s-au înţeles să lase leul din mână până la 1 octombrie, deoarece cursul acesta va intra în calculele unor taxe şi impozite, deci ale unor venituri bugetare în 2008. Dacă este aşa sau nu, vom vedea la început de octombrie.

Leul nu mai are viaţă lungă, în mai puţin de un deceniu România va adera la euro, dar trebuie să fie sănătos. Nu trebuie să ne mirăm sau să ne îngrijorăm că la contactul cu „gripa americană”, moneda naţională a strănutat. Leul are nevoie de o economie tot mai puternică şi mai competitivă, aici nu e loc de suficenţă.

Un gând despre &8222;Leul în iarnă&8221;

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.