Nesfârşit

California Dreamin’ (Nesfârşit) se afla de ceva vreme pe lista mea de “must see” , dar lipsa timpului mi-a întârziat bucuria întâlnirii cu acest film recomandat desigur de “Un Certain Regard” câştigat în mai la Cannes, dar mai ales de “Poveste de la scara C”, “Mihai şi Cristina” sau “Marilena de la P7″.

Deşi este primul – şi din nefericire – ultimul său film de lung-metraj, Cristian Nemescu a ştiut să îşi lase amprenta proprie. Influenţat de şcoala italiană de film, în special de simbolismul şi realismul de gen Fellini, dar cu o abordare modernă, tinerească, Nemescu convinge prin simplitatea şi coerenţa ideilor/mesajelor transmise. Personajele sunt pitoreşti, savuroase fără a fi de un comic ieftin, dar reuşind să-ţi răpească un zâmbet în colţul gurii: fanfara de la gară, ţiganul care se chinuie să-l imite pe Elvis, vizita la copia-kitsch a Tour Effeil, secretara birocratului sau ştersul paharelor de maieu.

Povestea este contruită pe câteva dueluri artistice: Jones (Armand Assante) – Doiaru (Răzvan Vasilescu), Jones – David, David – Monica, Doiaru – Monica, Doiaru – primarul, Doiaru – sindicalistul, etc. , ei bine prin această tehnică reuşind o excelentă caracterizare a fiecărui personaj în sine, dar şi a unei societăţi boeme, naive şi (uşor?) bolnave.

Scurtele scene cu Doiaru copil sunt foarte bine interpuse prezentului, oferind explicaţii despre starea unei generaţii care i-au aşteptat pe americani să-i salveze de ruşi, dar care sfârşesc în birocraţia în care i-a împins comunismul. Acestea sunt prezentate nu doar ca o simplă scuză, ci ca o explicaţie firească a celor întâmplate. Îndrăznesc să spun că până la urmă nu doar personajul interpretat de Assante înţelege toate acestea, ci însuşi actorul (va recomand să vizionaţi şi “making of”).

O poveste bine închegată de o regie gândită corect, cu cadre moderne interesate de subsanţă. În condiţiile în care montajul filmului ar fi urmat să se termine cu două zile după moartea regizorului Nemescu şi a inginerului de sunet Andrei Toncu, aşteptarea de a vedea un film “un pic neterminat” este ştearsă de valoarea sa intrinsecă.

Un film ce nu trebuie ratat şi pe care vi-l recomand cu toată căldura. Nota 8,5/10.

Explore posts in the same categories: 7 arte